Despre cosmetica

La inceputuri sau inainte de a se ajunge la denumirea de cosmetica, oamenii au fost interesati de cautarea celei mai armonioase infatisari sau a celui mai frumos trup. Cand ne gandim la frumusetea feminina, ne gandim cu siguranta la mitologia greaca, si anume, la Afrodita, zeita iubirii si a frumusetii, identificata si cu planeta Venus. Eu insa ma gandesc evident si la acupunctura cosmetica, Meizen

De asemenea, exista reprezentari ale frumusetii atat feminine, cat si masculine, mai ales in arta, precum sunt: Venus din Milo sau Appolo din Belvedere, conturandu-se astfel un ideal de frumusete pentru greci care punea accent mai mult pe frumusetea trupului si nicidecum a fetei. De altfel, grecii isi doreau o frumusete naturala, dobandita prin exercitii fizice, prin jocurile la care participau.

Totusi, in Grecia va aparea o delimitare intre arta toaletei numita si kosmetike techne (care se refera la igiena, tehnici medicale, podoabe) si arta fardarii, numita si kommotike techne care viza tehnici si preparate artificiale spre a ajunge la frumusete.

Astazi, cosmetica urmareste ingrijirea intregului corp sau, cu alte cuvinte, este stiinta si arta care are in vedere ingrijirea externa a corpului, dar si a infrumusetarii acestuia, apeland la diverse preparate si tratamente specifice.

Din cele mai vechi timpuri oamenii au fost preocupati, de pilda, de vopsirea parului, spalarea parului, de vopsirea unghiilor si chiar de descoperirea parfumului, dar nu numai. Astazi, industria cosmetica a crescut datorita contributiei chimiei, deoarece se cunoaste faptul ca multe din aceste preparate erau realizate in farmacii. Astfel, daca la inceputuri preparatele cosmetice erau realizate intr-un mod traditional, peste secole, aceste preparate au fost create sub anumite procedee tehnologice, iar controlul asupra produselor s-a standardizat.

Lacul de unghii se gasea in nuante de roz si rosu, iar primitivii nu numai ca isi vopseau unghiile in culori aprinse, dar stiau si sa le pileasca cu ajutorul unei pietre. Revenind in prezent, dincolo de clasicul lac de unghii (incolor), exista o intreaga paleta de culori pentru lacurile de unghii, nuantele variind de la cele mate pana la cele sidefate, dar si cu diverse structuri, cum sunt cele cu strat abraziv sau cu diferite modele datorita adaosului de sclipici sau modele stralucitoare cu forma de stelute, inimioare etc.

Parfumurile nu sunt o amprenta moderna a cosmeticii, ci ele existau inca din timpul Egiptului antic, doar ca acestea erau intrebuintate cu scop divin si se ardeau substante precum rasini, tamaie, praf de iris, care produceau un fum, iar esentele erau imprastiate. Practic, se foloseau in cadrul unor ritualuri de care se ocupau preotii egipteni. Mai tarziu, parfumul a ajuns parte din ritualul spalarii, fiind de un adevarat rafinament. In prezent, parfumurile sunt ambalate in recipiente de sticla si se clasifica in general in apa de parfum si apa de toaleta, totul tinand de intensitatea sau chiar calitatea acestora si totodata, ele vin cu diverse arome, pe gusturile fiecaruia. Dar parfumul nu se gaseste doar in produsul cu acelasi nume, ci si in produsele precum gelurile de dus, sapunuri etc.

De asemenea, uleiurile de corp (ricin, palmier), grasimile (untura, untul) se gaseau la mai toate popoarele si aveau acelasi rol pe care il au si astazi, si anume, acela de a curata si netezi pielea, fiind si o metoda de igiena, dar in acele timpuri, ele erau utilizate si pentru protejarea de frig si vant sau de insecte.

Vopsirea parului de asemenea, nu este nici aceasta o practica moderna. Indienii foloseau henna (henne) pentru a-si intensificarea negrul parului, iar decolorarea parului era practicata de papuasi folosind varul si nu numai. Astazi, vopseaua de par se gaseste peste tot, in nuante de la cele mai simple la cele mai indraznete, cu sau fara amoniac, permanente sau semipermante etc.

Exemplele pot continua, dar important ramane faptul ca oamenii au fost dintotdeauna preocupati de frumusete si de gasirea unor „ajutoare” in acest sens chiar in imediata natura, in mediul in care traiau si totodata, se pot remarca si iscusinta si primele indeletniciri ale lumii.

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *